Simptomele tensiunii mari și mici: semnele, valorile și când să acționezi

Tensiunea mare rareori te face să te simți rău, pe când tensiunea mică adesea da. Iată cum se manifestă fiecare, ce înseamnă valorile tale și ce semne nu pot aștepta.

Actualizat · Surse

Răspuns pe scurt

Care sunt simptomele tensiunii mari și ale tensiunii mici?

Tensiunea arterială mare nu dă de obicei niciun simptom, așa că singurul mod de a afla este o măsurătoare; când e foarte mare, poate provoca dureri de cap, vedere încețoșată sau durere în piept. Tensiunea mică, sub 90/60, se face simțită mai des prin amețeli sau senzație de cap gol când te ridici, greață, vedere încețoșată, slăbiciune, confuzie sau leșin.

Informații despre sănătate, nu sfaturi medicale. Medicul tău îți cunoaște situația completă; întreabă-l despre rezultatul tău.

Comparație

Tensiune mare vs tensiune mică: cum diferă semnele

Tensiunea mare nu se simte de obicei și face rău de-a lungul anilor. Tensiunea mică e adesea inofensivă, dar tinde să se facă simțită, mai ales când te ridici în picioare.

Ce observiTensiune mareTensiune mică
Valoarea140/90 sau mai mult la cabinet (135/85 acasă); ghidurile din SUA încep de la 130/80Sub 90/60
Cea mai frecventă senzațieDe obicei, nimicAmețeală sau senzație de cap gol, mai ales când te ridici
CapDureri de cap, mai ales când e foarte mareDurere de cap la unele persoane
OchiVedere încețoșată, mai ales când e foarte mareVedere încețoșată sau care se întunecă atunci când te ridici
Inimă și pieptDurere în piept când e foarte mareInimă care bate repede sau palpitații
LeșinRarLeșin sau aproape leșin
Cauze frecventeVârsta, cazuri în familie, sarea, greutatea, alcoolul, fumatul, stresul de lungă duratăRidicatul brusc în picioare, deshidratarea, unele medicamente, sarcina, o condiție fizică foarte bună
Pericolul principalInfarct, accident vascular cerebral și boală de rinichi de-a lungul anilorCăderi și răniri; o scădere bruscă poate însemna șoc

Faptul că te simți bine nu înseamnă că tensiunea ta e normală. O măsurătoare e singurul mod de a afla, iar o singură valoare nu este un diagnostic.

Listă de simptome pentru tensiune

Bifează ce ți se potrivește. Cardul arată dacă răspunsurile tale înclină spre tensiune mare sau spre tensiune mică. Nimic nu se salvează și nu se trimite nicăieri.

Listă de simptome pentru tensiune

0 din 14 bifate

Indicii de tensiune mare0/6
Semne de tensiune mică0/8

Bifează tot ce ți se potrivește. Ține minte că tensiunea mare nu dă de obicei niciun simptom, așa că o măsurătoare contează mai mult decât orice listă.

Această listă grupează simptomele într-un tipar pentru medicul tău. Nu poate pune diagnosticul de tensiune mare sau mică: doar o măsurătoare poate, iar tensiunea mare adesea nu dă niciun simptom.

Ce înseamnă valorile tensiunii?

O măsurătoare a tensiunii are două valori, de exemplu 120/80, exprimate în milimetri coloană de mercur (mmHg):

  • Valoarea de sus (sistolica) este presiunea cea mai mare din artere, când bate inima.
  • Valoarea de jos (diastolica) este presiunea cea mai mică, când inima se relaxează între bătăi.

Contează dacă oricare dintre cele două valori e mare. Ghidurile din Marea Britanie și din SUA trasează limitele puțin diferit:

Valoare (mmHg)Marea Britanie (NHS)SUA (American Heart Association)
Sub 90/60MicăMică
90/60 până la 119/79SănătoasăNormală
120/80 până la 139/89Peste ideal: verific-o mai desCrescută (120 până la 129 și sub 80) sau stadiul 1 (130 până la 139 sau 80 până la 89)
140/90 sau mai multMare (135/85 sau mai mult cu tensiometrul de acasă)Stadiul 2
Peste 180/120Foarte mare: cere sfatul medicului chiar în aceeași ziSeveră; urgență dacă ai simptome

Medicul îți va spune ce țintă ți se aplică. Țintele pot diferi în funcție de vârstă, diabet, boală de rinichi și sarcină.

Care sunt simptomele tensiunii mari?

De obicei, niciunul. Tensiunea mare (hipertensiunea arterială) este foarte frecventă și mulți oameni o au ani la rând fără să știe. De aceea i se spune adesea boala tăcută.

Rar, și mai ales când e foarte mare, poate provoca:

  • dureri de cap
  • vedere încețoșată
  • durere în piept

Mulți cred că își pot simți tensiunea după înroșirea feței, sângerările din nas sau senzația de încordare, dar acestea nu sunt semne de încredere. Faptul că te simți bine nu înseamnă că tensiunea ta e normală.

Când e o urgență: o valoare peste 180/120 împreună cu durere în piept, lipsă de aer, durere de spate, amorțeală, slăbiciune, o schimbare a vederii sau greutate în a vorbi poate însemna afectarea inimii, a creierului, a rinichilor sau a ochilor. Sună la numărul local de urgență. Dacă valoarea e atât de mare fără niciunul dintre aceste simptome, așteaptă un minut și măsoară din nou; dacă e tot atât de mare, ia legătura cu medicul chiar în aceeași zi.

Care sunt simptomele tensiunii mici?

Tensiunea mică (hipotensiunea arterială) înseamnă o valoare sub 90/60. Mulți oameni, mai ales adulții tineri și în formă, au valori mici și se simt foarte bine. Are nevoie de atenție doar dacă provoacă simptome, cum ar fi:

  • amețeală sau senzație de cap gol
  • greață
  • vedere încețoșată
  • slăbiciune sau oboseală mare
  • confuzie
  • leșin

Dacă simptomele apar când te ridici în picioare sau când îți schimbi brusc poziția, se numește hipotensiune posturală (ortostatică). Este mai frecventă la vârstnici, iar unii o au după o masă bogată.

Când e o urgență: o scădere bruscă cu piele rece, umedă și palidă, respirație rapidă și superficială, puls slab și rapid sau confuzie poate fi un șoc, din cauza unei sângerări grave, a unei infecții grave (sepsis) sau a unei reacții alergice severe. Sună la numărul local de urgență.

Ce provoacă tensiunea mare și tensiunea mică?

Tensiunea mare adesea nu are o singură cauză. Riscul e mai mare dacă:

  • înaintezi în vârstă și ai rude apropiate cu tensiune mare
  • ești de origine sud-asiatică, africană sau afro-caraibiană
  • mănânci sărat, ai kilograme în plus și nu faci mișcare
  • fumezi, bei prea mult alcool și multă cafeină
  • trăiești cu stres de lungă durată
  • ai alte boli, mai ales boală de rinichi și diabet, sau iei anumite medicamente

Tensiunea mică poate apărea din cauza:

  • ridicatului brusc în picioare, a statului mult timp în picioare sau a statului mult la pat
  • deshidratării, de exemplu din cauza vărsăturilor, a diareei sau a vremii călduroase
  • unor medicamente, inclusiv cele pentru tensiune mare, pentru probleme de inimă, pentru boala Parkinson și pentru depresie, precum și a pastilelor care elimină apa (diureticele)
  • sarcinii, a problemelor de inimă cu puls rar sau cu o problemă la o valvă, a unei tiroide leneșe, a diabetului și a anemiei
  • simplului fapt că ești în formă sau că ai moștenit-o de la părinți

Nu opri și nu schimba singur un medicament prescris. Dacă crezi că îți provoacă amețeli, întreabă medicul sau farmacistul.

Cum îți măsori corect tensiunea?

Ți-o poți verifica la cele mai multe farmacii, la cabinetul medicului de familie sau cu un tensiometru de acasă care se pune pe braț.

Pentru o valoare de încredere:

  • Odihnește-te 5 minute înainte, stând jos cu spatele sprijinit și tălpile pe podea.
  • Fără cafeină, fumat sau efort fizic în cele 30 de minute dinainte.
  • Sprijină brațul pe o masă, la nivelul inimii, cu manșeta pe pielea goală.
  • Fă 2 măsurători la un minut distanță, dimineața și seara, timp de câteva zile, și notează-le.
  • Dacă ai amețeli, măsoară și după ce ai stat în picioare 1 minut.

O singură valoare mare nu este un diagnostic. Tensiunea crește cu emoțiile, durerea, efortul și cafeaua. Medicii o confirmă prin măsurători în zile diferite, prin monitorizare acasă sau cu un aparat pe care îl porți 24 de ore.

Cât de des: de la vârsta de 40 de ani, cel puțin o dată la 5 ani dacă valorile tale sunt sănătoase, și mai des dacă au fost crescute sau dacă ai diabet, boală de rinichi sau boală de inimă. În sarcină, tensiunea se verifică la fiecare consultație prenatală.

Cum se tratează și ce poți face tu?

Pentru tensiunea mare, chiar și o scădere mică reduce riscul de infarct, accident vascular cerebral și boală de rinichi:

  • Mănâncă mai puțină sare, mai multe fructe și legume și menține-ți o greutate sănătoasă.
  • Fă mișcare, cu scopul de a ajunge la cel puțin 150 de minute pe săptămână, de exemplu mers alert.
  • Redu alcoolul și cafeina și renunță la fumat.
  • Medicamentele: mulți oameni au nevoie și de pastile. Medicul decide care și cât. Continuă să le iei chiar și când te simți bine și nu le opri și nu sări peste doze fără sfatul medicului.
  • Unele remedii pentru răceală și gripă și calmantele antiinflamatoare pot crește tensiunea: întreabă farmacistul înainte să le iei.

Pentru tensiunea mică ce dă simptome:

  • Ridică-te încet: din poziția întins în șezut, apoi din șezut în picioare.
  • Bea suficientă apă, cu excepția cazului în care medicul ți-a spus să limitezi lichidele.
  • Mănâncă mese mai mici și mai dese.
  • Evită să stai mult timp nemișcat în picioare și evită aplecările bruște.
  • Dacă un medicament ar putea fi cauza, medicul îl poate reevalua. Tratarea cauzei de fond ajută de obicei; rareori e nevoie de un medicament care să crească tensiunea.

O analiză de sânge pentru colesterol, glicemie (HbA1c) și funcția rinichilor însoțește adesea o valoare mare, pentru că acestea influențează riscul tău general pentru inimă.

Când să mergi la medic

Fă-ți o programare

  • O valoare de 140/90 sau mai mare la farmacie sau la cabinet ori de 135/85 acasă, în mai mult de o zi: mergi la medicul de familie în câteva săptămâni.
  • O valoare peste 180/120 fără alte simptome: așteaptă un minut și măsoară din nou, iar dacă e tot atât de mare, ia legătura cu medicul chiar în aceeași zi.
  • Dureri de cap care tot revin, vedere încețoșată sau durere în piept care vine și pleacă, împreună cu o valoare mare: cere sfatul unui medic în cel mult o zi.
  • Amețeli sau leșinuri care tot se repetă: mergi la medicul de familie în una până la două săptămâni sau mai repede dacă ai căzut sau te-ai rănit.
  • Amețeli după ce ai început sau ai schimbat un medicament pentru tensiune: vorbește cu medicul sau cu farmacistul în câteva zile și nu-l opri singur.
  • Ești însărcinată sau ai născut în ultimele câteva săptămâni și ai o durere de cap puternică, probleme de vedere, durere sub coaste sau umflarea bruscă a feței, a mâinilor ori a picioarelor: ia legătura imediat cu maternitatea sau cu medicul tău.

Cere ajutor de urgență acum (sună la numărul local de urgență) dacă cineva are:

  • durere sau apăsare în piept, mai ales dacă se întinde spre braț, gât, maxilar sau spate ori vine cu transpirații, greață sau lipsă de aer
  • slăbiciune sau amorțeală bruscă a feței, a brațului sau a piciorului, greutate în a vorbi sau a vedea ori o durere de cap bruscă și puternică
  • o valoare peste 180/120 cu durere în piept, lipsă de aer, durere de spate, amorțeală, slăbiciune, o schimbare a vederii sau greutate în a vorbi
  • a leșinat și nu își revine cum trebuie sau a leșinat și are durere în piept ori bătăi ale inimii foarte rapide sau foarte rare
  • o scădere bruscă a tensiunii cu piele rece, umedă și palidă, respirație rapidă și superficială sau confuzie, mai ales cu sângerare, o infecție gravă sau o reacție alergică

Cele mai multe valori mari sau mici pot fi rezolvate cu o vizită liniștită la medic. Aceste semne sunt excepțiile care nu pot aștepta.

O valoare care te îngrijorează sau amețeli pe care nu ți le explici? Hai să vorbim despre ele.

Saluvo ascultă cum te simți, cu cuvintele tale și în limba ta, îți pune întrebările potrivite și îți spune la ce medic să mergi și cât de repede. Îți poate aminti și pe WhatsApp să-ți iei medicamentul pentru tensiune.

Întreabă despre simptomele mele

Gratuit la început. Descrie ce simți cu cuvintele tale și în limba ta.

Întrebări frecvente

  • De obicei, niciunul: cei mai mulți oameni cu tensiune mare se simt foarte bine, de aceea trece adesea neobservată ani la rând. Când e foarte mare, poate provoca dureri de cap, vedere încețoșată sau durere în piept. O valoare peste 180/120 cu durere în piept, lipsă de aer, amorțeală, slăbiciune, schimbări ale vederii sau greutate în a vorbi este o urgență.

  • Amețeală sau senzație de cap gol, mai ales când te ridici, greață, vedere încețoșată, slăbiciune sau oboseală, confuzie și leșin. Tensiunea mică înseamnă o valoare sub 90/60. Mulți oameni cu valori mici nu au simptome și nu au nevoie de tratament; contează atunci când te amețește sau te face să leșini.

  • NHS consideră sănătoase valorile de la 90/60 până la 120/80, iar American Heart Association consideră normale valorile sub 120/80. O valoare de 140/90 sau mai mare la cabinet ori de 135/85 acasă este mare după ghidurile din Marea Britanie; ghidurile din SUA consideră deja 130/80 stadiul 1. Medicul îți va spune care e ținta ta.

  • Poate, dar mai ales când e foarte mare. Tensiunea mare obișnuită nu dă de obicei dureri de cap, așa că lipsa durerii de cap nu înseamnă că tensiunea ta e normală. O durere de cap bruscă și puternică, mai ales cu o valoare foarte mare, schimbări ale vederii, slăbiciune sau confuzie, are nevoie de ajutor de urgență.

  • O valoare peste 180/120 este foarte mare. Dacă ai și durere în piept, lipsă de aer, durere de spate, amorțeală, slăbiciune, o schimbare a vederii sau greutate în a vorbi, sună la numărul local de urgență. Fără aceste simptome, așteaptă un minut și măsoară din nou și ia legătura cu medicul chiar în aceeași zi dacă e tot atât de mare.

  • Stai liniștit 5 minute și măsoară din nou: emoțiile, durerea, cafeaua și efortul o cresc pentru o vreme. Dacă rămâne mare, notează valorile și mergi la medic. Dacă e peste 180/120 și ai simptome precum durere în piept sau slăbiciune, sună la numărul de urgență. Nu lua doze în plus și nu lua medicamentele altcuiva.

  • Așază-te sau întinde-te imediat și ridică picioarele dacă poți. Bea puțină apă dacă nu ai vărsături și ridică-te încet după ce te simți mai bine. Dacă cineva leșină și nu își revine cum trebuie sau are durere în piept, bătăi ale inimii foarte rapide sau foarte rare ori piele rece și umedă, sună la numărul local de urgență.

  • De obicei, nu. Mulți cred că își dau seama când e mare după înroșirea feței, încordare sau o senzație de zvâcnit în cap, dar aceste senzații nu sunt semne de încredere. Singurul mod de a-ți afla tensiunea este să o măsori, ceea ce durează câteva minute la cele mai multe farmacii sau cu un tensiometru de acasă.

  • Amândouă. Dacă oricare dintre ele e mare, este tensiune mare. La persoanele de peste 50 de ani, valoarea de sus (sistolica) spune mai mult despre riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral, pentru că tinde să crească pe măsură ce arterele se rigidizează odată cu vârsta. Medicul se uită la amândouă, împreună cu ceilalți factori de risc.

  • Stresul și anxietatea cresc tensiunea pentru scurt timp, așa că o valoare măsurată când ești îngrijorat poate fi mai mare decât de obicei. Stresul de lungă durată este trecut de NHS și printre lucrurile care cresc riscul de tensiune mare. Măsoară-ți tensiunea când ești calm și odihnit și repetă în zile diferite.

  • De obicei, nu. Valorile mici fără simptome sunt adesea un semn de sănătate bună. Contează când provoacă amețeli sau leșin, pentru că o cădere poate duce la răniri, sau când e cauzată de altceva, cum ar fi deshidratarea sau un medicament. O scădere bruscă cu piele rece și umedă și confuzie poate fi un șoc și este o urgență.

  • De la vârsta de 40 de ani, cel puțin o dată la 5 ani dacă valorile tale sunt sănătoase, așa cum recomandă NHS, și mai des dacă au fost crescute sau dacă ai diabet, boală de rinichi sau de inimă. Dacă te tratezi pentru tensiune mare, urmează planul medicului. Măsurătorile de acasă, dimineața și seara, timp de câteva zile, dau imaginea cea mai clară.

  • Tensiunea mare în sarcină poate fi un semn de preeclampsie. Cere ajutor urgent dacă ai o durere de cap puternică ce nu trece, probleme de vedere cum ar fi vedere încețoșată sau lumini care clipesc, durere sub coaste, umflarea bruscă a feței, a mâinilor sau a picioarelor ori dacă te simți foarte rău. Ia legătura imediat cu maternitatea sau cu medicul tău.

Analize utile

Blog