Profilul lipidic: valori normale pentru colesterol, HDL, LDL și trigliceride

Profilul lipidic este o fotografie a grăsimilor din sânge și una dintre cele mai clare imagini ale riscului pentru inimă. Iată cum să citești fiecare rând.

Actualizat · Surse

Răspuns pe scurt

Care sunt valorile normale ale colesterolului?

La majoritatea adulților, valorile dorite sunt: colesterol total sub 200 mg/dL (5,2 mmol/L), LDL-colesterol („colesterolul rău”) sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L), HDL-colesterol („colesterolul bun”) de 40 mg/dL sau mai mult la bărbați și de 50 sau mai mult la femei, iar trigliceridele sub 150 mg/dL (1,7 mmol/L). Cei cu diabet sau boli de inimă primesc de obicei ținte mai mici pentru LDL.

Explică-mi analizeleÎntreabă despre rezultat

Informații despre sănătate, nu sfaturi medicale. Medicul tău îți cunoaște situația completă; întreabă-l despre rezultatul tău.

Graficul valorilor

Tabel cu valorile normale ale profilului lipidic

Valori dorite la adulți, după pragurile NCEP ATP III pe care majoritatea laboratoarelor încă le tipăresc. Dacă ai deja o boală de inimă sau diabet, țintele pentru LDL sunt mai mici.

AnalizăValoare dorită (mg/dL)Valoare dorită (mmol/L)Ce înseamnă
Colesterol totalSub 200Sub 5,2Tot colesterolul din sânge, cel bun și cel rău împreună.
LDL-colesterolSub 100Sub 2,6Colesterolul „rău”, care se depune în pereții arterelor. Cu cât e mai mic, cu atât mai bine.
HDL-colesterol40+ bărbați, 50+ femei1,0+ bărbați, 1,3+ femeiColesterolul „bun”, care duce surplusul înapoi la ficat. 60 sau mai mult protejează.
TriglicerideSub 150Sub 1,7Grăsimi din mâncare și alcool, depozitate pentru energie. Cresc cu zahărul, alcoolul și kilogramele în plus.
Colesterol non-HDLSub 130Sub 3,4Totalul minus HDL: tot colesterolul care poate înfunda arterele.
VLDL-colesterol2–300,1–0,8Transportă trigliceridele. Se calculează de obicei ca trigliceride ÷ 5.

Laboratoarele tipăresc intervale puțin diferite, iar multe buletine (de exemplu, în India) afișează și VLDL-ul și raportul colesterol total/HDL. Copiii și adolescenții au propriile praguri, mai mici.

Calculează non-HDL, raportul și LDL

Introdu trei valori din profilul lipidic. Calculul îți dă valorile la care se uită cel mai des medicii, cu aceleași formule pe care le folosesc laboratoarele.

Colesterol non-HDL
165 mg/dLCrescut
Raport total/HDL
4,7La limită
LDL (estimat)
133 mg/dLLa limită
VLDL (estimat)
32 mg/dLCrescut

LDL și VLDL sunt aici calculate (formula Friedewald), nu măsurate. Acestea sunt praguri pentru adulți fără boli de inimă sau diabet, la care țintele sunt de obicei mai mici. Medicul le interpretează împreună cu riscul tău general.

Când colesterolul și trigliceridele sunt mari

Unde încep valorile la limită, mari și foarte mari, în mg/dL (mmol/L). Medicul le interpretează împreună cu vârsta, tensiunea, glicemia și fumatul.

AnalizăLa limităMareFoarte mare
Colesterol total200–239 (5,2–6,1)240+ (6,2+)Se judecă de obicei împreună cu LDL
LDL-colesterol130–159 (3,4–4,0)160–189 (4,1–4,8)190+ (4,9+)
Trigliceride150–199 (1,7–2,2)200–499 (2,3–5,6)500+ (5,7+)
HDL-colesterolScăzut: sub 40 bărbați, sub 50 femei

Un LDL între 100 și 129 se numește aproape optim. Un LDL de 190 sau mai mult este adesea moștenit în familie (hipercolesterolemie familială) și trebuie văzut de un medic.

Ce măsoară profilul lipidic?

Profilul lipidic (numit și lipidogramă sau, simplu, analiza colesterolului) măsoară grăsimile din sânge care contează pentru inimă și vasele de sânge:

  • Colesterolul total: tot colesterolul la un loc
  • LDL-colesterolul: colesterolul „rău”, care se depune în pereții arterelor sub formă de plăci
  • HDL-colesterolul: colesterolul „bun”, care duce surplusul de colesterol înapoi la ficat
  • Trigliceridele: grăsimi din mâncare și alcool, depozitate pentru energie
  • Adesea VLDL, colesterolul non-HDL și raportul colesterol total/HDL, calculate din celelalte

Colesterolul nu este rău în sine: corpul are nevoie de el pentru celule și hormoni. Problema este prea mult LDL pentru prea mult timp, care îngustează arterele și crește riscul de infarct și accident vascular cerebral (AVC). Riscul se adună pe tăcute, ani la rând, de aceea analiza contează chiar și când te simți bine.

Ce sunt LDL, HDL și VLDL, pe înțelesul tuturor?

LDL-colesterolul („rău”) este valoarea pe care medicii o urmăresc cel mai mult. Cu cât LDL-ul e mai mic, cu atât riscul e mai mic, iar pentru majoritatea oamenilor nu există o valoare „prea mică”. Dacă ai deja o boală de inimă, diabet sau alți factori de risc importanți, medicii țintesc de obicei sub 70 mg/dL (1,8 mmol/L), iar unele ghiduri merg până la sub 55 pentru riscul cel mai mare.

HDL-colesterolul („bun”) ajută la curățarea colesterolului din artere. Un HDL scăzut (sub 40 la bărbați, sub 50 la femei) crește riscul și apare adesea împreună cu trigliceride mari, kilograme în plus, fumat sau lipsă de mișcare. Creșterea HDL-ului cu pastile nu s-a dovedit că protejează inima; schimbările de stil de viață care îl cresc chiar ajută.

VLDL transportă trigliceridele. Laboratoarele îl calculează de obicei ca trigliceride împărțite la 5 (în mg/dL), așa că un VLDL mare înseamnă în principal trigliceride mari.

Colesterolul non-HDL (totalul minus HDL) adună toate tipurile de colesterol care pot înfunda arterele. Este util mai ales când trigliceridele sunt mari sau analiza nu s-a făcut pe nemâncate.

Colesterolul mărit dă simptome?

Aproape niciodată. Colesterolul mare nu doare și de obicei nu dă niciun semn până când nu a îngustat o arteră suficient cât să provoace durere în piept, un infarct sau un AVC. De aceea, analiza de sânge este singura cale de a afla.

Semnele vizibile rare, mai ales la cei cu colesterol moștenit foarte mare, sunt depunerile gălbui pe pleoape (xantelasme) sau pe tendoane și un inel deschis la culoare în jurul părții colorate a ochiului, înainte de 45 de ani. Dacă le observi, cere-i medicului un profil lipidic.

Ce pot însemna colesterolul și trigliceridele mari?

LDL-ul sau colesterolul total mare vin cel mai des dintr-un amestec de gene și stil de viață: mâncare bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans, kilograme în plus, prea puțină mișcare și fumat. Pot fi crescute și de o tiroidă leneșă (hipotiroidie), de boli de rinichi, de unele medicamente și de sarcină. Un LDL de 190 mg/dL sau mai mult, mai ales cu infarcte timpurii în familie, sugerează hipercolesterolemie familială, o boală moștenită care are nevoie de tratament și de verificarea rudelor apropiate.

Trigliceridele mari merg de obicei cu kilograme în plus, diabet de tip 2 sau glicemie mare, consum regulat de alcool, băuturi dulci și amidon rafinat, tiroidă leneșă sau boli de rinichi. Trigliceridele foarte mari, 500 mg/dL sau mai mult, cresc riscul de pancreatită, o inflamație dureroasă a pancreasului, și trebuie tratate repede.

Medicii nu judecă colesterolul singur. Îl combină cu vârsta, tensiunea, glicemia, fumatul și istoricul din familie ca să estimeze riscul pe 10 ani și decid tratamentul pe baza lui.

Trebuie să fii nemâncat pentru profilul lipidic?

  • Este o probă mică de sânge dintr-o venă sau, uneori, o înțepătură în deget.
  • Postul: multe ghiduri acceptă acum o analiză făcută fără post pentru controalele de rutină. Medicul sau laboratorul îți pot cere totuși să nu mănânci 9–12 ore (apa este permisă), mai ales dacă ai avut trigliceride mari înainte sau dacă în aceeași zi se fac alte analize pe nemâncate.
  • Evită alcoolul cu 24 de ore înainte și o masă neobișnuit de grea și grasă în seara dinainte.
  • Ia-ți medicamentele obișnuite, dacă nu ți s-a spus altfel, și spune la laborator ce iei.
  • O boală recentă, o operație sau o schimbare mare de greutate pot modifica rezultatele timp de câteva săptămâni.

Cât de des trebuie verificat colesterolul?

  • Adulți sănătoși: la fiecare 4–6 ani, de pe la 20 de ani, mai des dacă ai factori de risc.
  • Diabet, tensiune mare, fumat, boli de inimă timpurii în familie sau kilograme în plus: de obicei în fiecare an sau cum recomandă medicul.
  • Copii: o dată între 9 și 11 ani și încă o dată între 17 și 21 de ani, mai devreme dacă în familie există colesterol mare.
  • După începerea sau schimbarea unui medicament pentru colesterol: după aproximativ 4–12 săptămâni, apoi la fiecare 3–12 luni.

Ce ajută dacă ai colesterolul mare?

  • Mănâncă mai multe fibre solubile: ovăzul, orzul, fasolea, lintea, merele și tărâțele de psyllium ajută la scăderea LDL-ului.
  • Înlocuiește grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate: mai puțin unt, untură, carne roșie grasă și lactate integrale; mai mult ulei de măsline, de rapiță sau de arahide, nuci, semințe și pește.
  • Redu grăsimile trans și carbohidrații rafinați: gustările prăjite, produsele de patiserie, dulciurile, pâinea albă și băuturile dulci cresc LDL-ul și trigliceridele.
  • Mișcă-te în majoritatea zilelor: aproximativ 150 de minute pe săptămână de activitate alertă scad trigliceridele și cresc HDL-ul.
  • Slăbește puțin dacă ai kilograme în plus, renunță la fumat și limitează alcoolul, care crește trigliceridele.
  • Medicamentele pentru colesterol sunt decizia medicului. Statinele și alte medicamente previn infarctul și AVC-ul la mulți oameni. Nu le începe, nu le opri și nu le schimba niciodată singur și spune-i medicului despre orice durere musculară sau alte efecte adverse.

Când să mergi la medic

Programează o consultație

  • LDL-ul este 190 mg/dL (4,9 mmol/L) sau mai mult ori colesterolul total este 300 sau mai mult: mergi la medicul de familie în 2 săptămâni și întreabă dacă rudele apropiate ar trebui testate.
  • Trigliceridele sunt 500 mg/dL (5,7 mmol/L) sau mai mult: mergi la un medic în decurs de o săptămână, pentru că așa crește riscul de pancreatită.
  • Colesterolul este mare și ai diabet, tensiune mare, o boală de inimă sau fumezi: mergi la medicul de familie sau la un medic cardiolog în 2–4 săptămâni ca să stabiliți tratamentul.
  • Rezultatele sunt la limită și nu ai alți factori de risc: discută-le cu medicul la o consultație de rutină în următoarele 1–3 luni.

Cere ajutor de urgență acum (sună la numărul local de urgență) dacă cineva are:

  • durere sau apăsare în piept, mai ales dacă se întinde spre braț, gât, maxilar sau spate, cu transpirații, greață sau lipsă de aer
  • o față care cade brusc pe o parte, slăbiciune într-un braț sau un picior ori greutate la vorbire (semne de AVC)
  • durere puternică în partea de sus a burții care se întinde spre spate, cu vărsături, mai ales cu trigliceride foarte mari

O valoare a colesterolului singură nu este niciodată o urgență. Aceste semne sunt.

Ai rezultatul profilului lipidic? Înțelege fiecare rând.

Saluvo îți citește tot buletinul în cuvinte simple, în limba ta: colesterolul total, LDL, HDL, VLDL, trigliceridele și rapoartele, ce valori sunt în afara limitelor și ce să-l întrebi pe medic.

Explică-mi analizele

Gratuit la început. Adaugă o poză sau un PDF cu buletinul de analize; două modele AI citesc fiecare valoare.

Întrebări frecvente

  • Profilul lipidic este o analiză de sânge care măsoară colesterolul total, LDL-colesterolul („rău”), HDL-colesterolul („bun”) și trigliceridele și adesea VLDL, colesterolul non-HDL și raportul colesterol total/HDL. Arată câtă grăsime ai în sânge și îl ajută pe medic să estimeze riscul de infarct și de AVC.

  • La majoritatea adulților, valorile dorite sunt: colesterol total sub 200 mg/dL (5,2 mmol/L), LDL sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L), HDL 40 sau mai mult la bărbați și 50 sau mai mult la femei, trigliceride sub 150 mg/dL (1,7 mmol/L). Cei cu diabet sau boli de inimă au de obicei o țintă mai mică pentru LDL.

  • LDL-ul duce colesterolul în pereții arterelor, unde se poate depune sub formă de plăci, de aceea se numește colesterol „rău” și cu cât e mai mic, cu atât mai bine. HDL-ul duce surplusul de colesterol din artere înapoi la ficat, de aceea se numește colesterol „bun”. Un LDL mare împreună cu un HDL mic cresc cel mai mult riscul pentru inimă.

  • Un LDL mare înseamnă că mai mult colesterol se poate depune în artere, ceea ce crește pe termen lung riscul de infarct și AVC. Între 130 și 159 mg/dL este la limită, între 160 și 189 este mare, iar 190 sau mai mult este foarte mare. Medicul îl cântărește împreună cu tensiunea, glicemia, fumatul și istoricul din familie.

  • Un HDL sub 40 mg/dL la bărbați sau sub 50 la femei este scăzut și crește riscul pentru inimă. Apare adesea împreună cu trigliceride mari, kilograme în plus, fumat, prea puțină mișcare sau diabet de tip 2. Mișcarea regulată, pierderea kilogramelor în plus, renunțarea la fumat și înlocuirea carbohidraților rafinați cu grăsimi sănătoase îl pot crește.

  • VLDL (lipoproteinele cu densitate foarte mică) transportă trigliceridele în sânge. Majoritatea laboratoarelor îl calculează ca trigliceride împărțite la 5 (în mg/dL), iar intervalul obișnuit este de aproximativ 2–30 mg/dL. Un VLDL mare înseamnă de obicei trigliceride mari, care răspund bine la mai puțin zahăr și alcool, mai multă mișcare și slăbit.

  • Colesterolul mare de obicei nu dă simptome. Îngustează arterele pe tăcute până când provoacă durere în piept, un infarct sau un AVC. Rar, colesterolul moștenit foarte mare dă depuneri galbene pe pleoape sau pe tendoane ori un inel deschis la culoare în jurul irisului înainte de 45 de ani. Analiza de sânge este singura cale sigură de a afla.

  • Nu întotdeauna. Multe ghiduri acceptă o analiză fără post pentru controalele de rutină. Medicul sau laboratorul îți pot cere totuși să nu mănânci 9–12 ore, bând doar apă, mai ales dacă ai avut trigliceride mari înainte. În orice caz, evită alcoolul cu 24 de ore înainte și o masă foarte grea în seara dinainte.

  • Trigliceridele de 500 mg/dL (5,7 mmol/L) sau mai mult sunt foarte mari și cresc riscul de pancreatită, o inflamație dureroasă și uneori gravă; mergi la un medic în decurs de o săptămână. Peste 1.000 mg/dL riscul este și mai mare. Cere ajutor de urgență pentru o durere puternică în partea de sus a burții, care se întinde spre spate, cu vărsături.

  • Raportul colesterol total/HDL este colesterolul total împărțit la HDL. Sub 5 este în general acceptabil, iar sub 3,5 este ideal. Un raport mai mic înseamnă că o parte mai mare din colesterol este de tipul care protejează. Medicii se uită acum mai mult la LDL și la colesterolul non-HDL decât la raport, dar multe buletine încă îl afișează.

  • Mănâncă mai multe fibre solubile (ovăz, fasole, linte, fructe), înlocuiește untul, untura și carnea grasă cu uleiuri vegetale, nuci și pește, redu mâncarea prăjită, dulciurile și băuturile dulci, fă mișcare aproximativ 150 de minute pe săptămână, slăbește dacă ai kilograme în plus, renunță la fumat și limitează alcoolul. Acestea pot scădea vizibil LDL-ul, dar unii oameni au totuși nevoie de medicamentele prescrise de medic.

  • Da. Alimentația, greutatea și lipsa de mișcare îl pot crește la orice vârstă, iar hipercolesterolemia familială dă un LDL foarte mare încă din copilărie. De aceea copiii se verifică o dată între 9 și 11 ani și mai devreme dacă un părinte are colesterolul foarte mare sau a făcut infarct de tânăr. Depistarea timpurie face o mare diferență.

  • Adulții sănătoși ar trebui să-l verifice la fiecare 4–6 ani, de pe la 20 de ani. Cu diabet, tensiune mare, fumat, kilograme în plus sau boli de inimă timpurii în familie, de obicei în fiecare an. După începerea sau schimbarea unui medicament pentru colesterol, după aproximativ 4–12 săptămâni și apoi la fiecare 3–12 luni.

Alte analize explicate

Blog

Surse

  1. MedlinePlus: Cholesterol levels
  2. NHLBI (NIH): Blood cholesterol
  3. CDC: About cholesterol
  4. American Heart Association: What your cholesterol levels mean
  5. NHS: High cholesterol
  6. Grundy SM et al. 2018 AHA/ACC guideline on the management of blood cholesterol. Circulation 2019
  7. Mach F et al. 2019 ESC/EAS guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J 2020

Actualizat . Informații despre sănătate, nu sfaturi medicale. Medicul tău îți cunoaște situația completă; întreabă-l despre rezultatul tău.