Simptomele PCOS (ovare polichistice): semnele, diagnosticul și de ce se numește acum PMOS

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS), cunoscut și ca „ovare polichistice”, este o afecțiune hormonală frecventă, de lungă durată. Ovarele nu eliberează un ovul în fiecare lună, iar corpul produce adesea mai mulți hormoni de tip masculin (androgeni) decât de obicei și răspunde mai slab la insulină. Această combinație explică majoritatea simptomelor.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că afectează 10 până la 13% dintre femeile de vârstă fertilă și că până la 70% dintre ele nu știu că îl au.

În mai 2026, un grup internațional de medici și paciente a convenit asupra unui nume nou: sindromul ovarian metabolic poliendocrin (PMOS). Vechiul nume sugera că problema ar fi chisturile de pe ovare, dar multe femei cu această afecțiune nu au chisturi, iar ea afectează și hormonii, metabolismul, pielea și dispoziția. NHS (serviciul public de sănătate din Marea Britanie) și ghidul internațional folosesc acum PMOS; PCOS rămâne numele pe care îl cunosc cei mai mulți.

PCOS sau PCOD? „PCOD” (boala ovarelor polichistice) este un termen folosit mai ales în India. Unele site-uri îl descriu ca pe o afecțiune separată, mai ușoară, dar nu există un diagnostic separat, recunoscut la nivel internațional: ghidurile medicilor folosesc PCOS, acum PMOS.

Simptomele încep de obicei în adolescență și diferă mult de la o femeie la alta. Unele au mai multe; altele, foarte puține.

Semne legate de menstruație și fertilitate:

• Menstruații neregulate, rare sau absente: cicluri mai lungi de 35 de zile sau mai puțin de 8 menstruații pe an
• Uneori menstruații abundente sau lungi atunci când vin
• Dificultăți în a rămâne însărcinată, pentru că ovulul nu se eliberează în fiecare lună

Semne ale androgenilor crescuți:

• Păr în exces pe față, piept, burtă sau spate (hirsutism)
• Acnee care continuă după adolescență sau ten gras
• Păr rărit în creștet

Semne metabolice:

• Kilograme în plus, mai ales pe burtă, greu de dat jos
• Pete de piele închise la culoare, groase, catifelate pe gât, la subraț sau în zona inghinală (acanthosis nigricans), un semn de rezistență la insulină
• Oboseală, sforăit sau somn prost (apnee în somn)

Dispoziția: depresia, anxietatea, grijile legate de mâncare și o imagine proastă despre propriul corp sunt mai frecvente, în parte din cauza felului în care te fac să te simți simptomele.

Nu toate femeile au chisturi. „Chisturile” sunt foliculi mici, ovule care nu s-au maturizat. Poți avea PCOS fără ele, iar multe femei cu foliculi la ecografie nu au PCOS.

Cauza exactă nu se cunoaște. Două lucruri acționează împreună:

• Rezistența la insulină: corpul are nevoie de mai multă insulină ca să țină glicemia normală, iar insulina mare împinge ovarele să producă mai mulți androgeni.
• Androgenii crescuți: aceștia împiedică maturizarea ovulelor și dau semnele de pe piele și păr.

Ai mai multe șanse să ai PCOS dacă:

• mama sau sora ta îl are ori există diabet de tip 2 în familie
• ești de origine sud-asiatică sau din altă parte a Asiei, potrivit NHS
• ai kilograme în plus, care accentuează rezistența la insulină și simptomele, deși și femeile slabe pot avea PCOS

PCOS nu e cauzat de nimic din ce ai făcut tu și nu e semnul unor obiceiuri de viață proaste.

Nu există o singură analiză. Potrivit ghidului internațional (2023), la adulte diagnosticul se pune când există cel puțin două dintre aceste trei semne, după ce alte cauze au fost excluse:

Ce caută medicii	Contează ca semn când
Menstruații neregulate sau lipsa ovulației	La mai mult de 3 ani de la prima menstruație: cicluri mai scurte de 21 sau mai lungi de 35 de zile ori mai puțin de 8 pe an. Orice ciclu mai lung de 90 de zile
Androgeni crescuți	Păr în exces, acnee sau păr rărit pe cap ori un testosteron crescut la analiza de sânge
Ovare	Mulți foliculi mici la ecografie sau o analiză de sânge AMH crescută (doar la adulte)

La adolescente, menstruațiile neregulate sunt normale în primii ani, așa că medicii au nevoie de ambele, menstruații neregulate și semne de androgeni, și nu folosesc ecografia sau AMH pentru a pune diagnosticul de PCOS.

Excluderea altor cauze: de obicei se fac un test de sarcină, o analiză pentru tiroidă (TSH) și o analiză de prolactină, uneori și altele.

După diagnostic, medicii verifică afecțiunile la care poate duce PCOS: glicemia (HbA1c sau o analiză de glucoză), colesterolul, tensiunea arterială și greutatea. Ghidul nostru despre simptomele tiroidei explică de ce problemele cu tiroida pot arăta asemănător.

PCOS e mai mult decât o problemă de menstruație. În timp, crește riscul de:

• Diabet de tip 2 și diabet în sarcină (diabet gestațional)
• Tensiune arterială mare și colesterol mare, deci și de boli de inimă
• Ficat gras
• Apnee în somn
• Cancer al mucoasei uterine (cancer endometrial), când menstruațiile sunt foarte rare multă vreme, pentru că mucoasa nu se elimină regulat. Tratamentul care aduce sângerări regulate protejează împotriva lui.
• Complicații în sarcină, precum tensiunea mare și avortul spontan, de aceea sarcinile sunt urmărite mai atent
• Depresie și anxietate

Controalele regulate le depistează din timp, iar obiceiurile sănătoase care ușurează simptomele scad și aceste riscuri.

Nu există un leac, dar simptomele se pot trata bine, iar planul depinde de ce contează cel mai mult pentru tine: menstruația, pielea și părul, greutatea sau o sarcină.

• Alimentația sănătoasă și mișcarea regulată ajută orice femeie cu PCOS, chiar și fără scădere în greutate. Dacă ai kilograme în plus, chiar și o scădere mică poate face menstruația mai regulată și poate îmbunătăți rezistența la insulină.
• Pentru menstruațiile neregulate: pilula contraceptivă combinată, un progestativ sau un sterilet hormonal (IUS) pot regla sângerările și pot proteja mucoasa uterului.
• Pentru părul nedorit și acnee: pilula, medicamente care blochează androgenii, creme și epilarea, de exemplu cu laser sau prin electroliză.
• Metforminul, un medicament pentru diabet, se folosește uneori pentru rezistența la insulină și greutate.
• Pentru a rămâne însărcinată: medicamente care ajută ovarele să elibereze un ovul (precum letrozolul sau clomifenul) și uneori FIV (fertilizare in vitro, IVF) sau o mică operație. Te îndrumă un ginecolog sau un medic specialist în fertilitate.
• Psihoterapia și sprijinul pentru stare proastă, anxietate sau griji legate de mâncare.

Ce medicament și în ce cantitate decide medicul tău. Unele medicamente pentru PCOS nu sunt sigure în sarcină, așa că spune-i medicului dacă încerci să rămâi însărcinată sau dacă ai putea fi însărcinată. Ferește-te de dietele, ceaiurile și suplimentele „care vindecă PCOS” vândute online: întreabă un medic sau un farmacist înainte să le încerci.